Oare,AI fost un accident?

Vine un moment cand iti dai seama ca viata ti-a scapat printre degete si ca tu ai ajuns un simplu spectator... stai pe margine si privesti lucrurile daca se leaga si se dezleaga, oamenii intra si ies din viata mea,  iar eu ma aflu in acelasi loc ca si inainte! Ma simt uneori data afara din propria-mi viata… imi devine straina si ma intreb cand s-a intamplat asta?! Cand mi-au scapat lucrurile de sub control!? De ce vointa mea nu mai conteaza? Un cinic mi-ar raspunde: pentru ca nu exista sau daca a existat vreodata, am fost prea slaba!M-am trezit adult, cu anii tineretii irositi, cu gandurile macinate de acel “daca as fi facut ce vroiam eu, nu eram aici” si cu sperantele tocite de prea mult “maine”.Sunt momente cand imi urasc trecutul, ma urasc pe mine insumi, ca n-am avut curajul sa spun “nu” si ca i-am lasat pe altii sa-mi traiasca viata. Si oricat de absurd ar parea, asa s-a si intamplat! Nu vreu sa ma intorc inapoi dar nici nu pot merge mai departe, pentru ca nu stiu ce? vreau… Corabia mea a esuat inainte de a fi navigat cu adevarat in larg iar parerile de rau sunt inutile...Se spune ca atunci cand zeii vor sa te pedepseasca iti indeplinesc o dorinta! Dorintele mele au fost marunte, patetice de cele mai multe ori si aproape intotdeauna irealizabile dar n-am renuntat la ele niciodata... Si pentru ca in viata nu exista coincidente ci doar fapte care au consecinte, una dintre dorintele mele s-a implinit dar … a fost exact ca o pedeapsa!Lucrurile in jurul meu se leaga intr-un fel pe care nu-l inteleg in intregime. Hazardul din viata mea nu inseamna haos! nu, el are propriile sale reguli, reguli care ma pun in fata inevitabilului....altminteri ar fi prea simplu, mult prea simplu sa spun: si ce daca?! a fost doar un accident…