Restul...

Mi-e frig! Mi-e frig şi vreau ca vorbele tale să mă-ncălzească! Eşti meşter al cuvintelor, aşa că n-ar trebui să-ţi fie prea greu! Spune-mi cât de mult îţi plac şi lasă-mă să simt îmbrăţişarea vorbelor, ca nişte braţe calde ce mă caută. Zi-mi că te bucuri când mă vezi! Spune-mi că m-ai visat şi că m-ai aşteptat, iar eu promit să las cuvintele să mă-nvăluie, ca o vrajă. Sufletul meu e însetat de magie. Simţi?Spune-mi c-ai venit să-mi îndeplineşti dorinţele şi acoperă-mi ochii, ca privirea mea să nu se-nfioare de ele.Aş vrea...dar, nu... nu încă...Mai întâi, mai spune-mi că totul va fi bine! Că nimic din ce-aş face nu contează,că lumea e cu spatele şi nu ne bagă de seamă, că ne putem dezvălui, în şoaptă, fanteziile şi ne vom muşca sfioşi buzele, fiind noi înşine surprinşi de ele!Spune-mi c-ai tras perdeaua lunii peste noi şi nimeni nu ne vede! C-ai suspendat clipa şi că ceea ce vom face aici nu e adevărat…Nu este doar o joacă,insa poate fi doar un vis! Hai! Poti citi cuvintele ce se rostogolesc nerostite printre buzele mele întredeschise ? Ştiu că poţi! Dacă le-aş rosti, dacă le-aş da glas, mă tem ca vraja s-ar rupe...aşa că spune-mi că toate-s exact acolo unde-s menite să fie! Că suntem conduşi de destin,că soarta e cea care-mi înlănţuie braţele de gâtul tău. Nu eu! Că ceea ce va fi sa fie să se întâmple, este deja prezis de mult. Aşa ne-a fost scris! Spune-mi că nu trebuie să fac nimic, decât să-mi las gesturile conduse pe aripi de nălucă…ele ştiu ce trebuie făcut! De aceea au venit! Le simţi? Spune-mi c-am fost cuminte şi că asta-mi este răsplata, spune-mi că am voie, că am dreptul ! C-ai fost trimis in viata mea, ca să-mplineşti ceea ce mi s-a promis într-un vis…un vis cu o căsuţă pierdută prin zăpadă neîntinată, cu un foc jucăuş intr-un camin... un loc tainic şi cald...Hai! Ce mai aştepţi ? Cuvinte ? Tu eşti meşterul lor, nu eu ! Eu, ce-am avut de spus, am spus...Restul...