Sweet memories...

Chiar daca azi mi-au ras ochii, sufletultu-mi nu a incetat sa planga…cat as vrea sa te chem ,sa fii aici cu mine ,sa-mi sprijin sufletul de tine ,sa-ti spun ca nu te-am uitat,sa-mi citesti zambetul din ochi si sa opresti ploaia rece ce-mi curge in suflet...As vrea sa-ti spun ca nimic nu s-a schimbat,totul e la fel ca in ziua in care mi-ai scris pe suflet o poveste de iubire,poveste ce-a ramas inchisa intre copertile sufletului si nimeni nu o va citi sau intelege,doar eu citesc fila cu fila…lacrimi reci,pline de amintiri, iti deseneaza chipul printre randuri...lacrimi...atat de multe lacrimi...oare vor invata vreodata ochii mei sa nu mai planga?Nu,nu-mi cere sa zambesc,lasa-ma sa inchid ochii ,sa strang intre pleoape ochii tai calzi...ma mint ,ma mint ca mi-e bine dar in mine urla dorul de tine !Am sa raman mereu aruncata la o palma de gandurile tale,am sa raman acolo unde m-ai gasit,in frig,in ger,in noaptea vietii mele si am sa raman ascunsa intre  clipe, pierduta intre eternitati de intrebari...Chiar daca nu pot rosti strigand clipa de clipa acele doua cuvinte ,simte-mi sufletul cum pulseaza prin zile si nopti doar de dorul de tau, simte-mi lacrimile ce stau la usa sufletului gata sa dea navala, simte-ma mereu aproape de tine...simti? ne tinem de mana ca-n prima zi cand ne-am cunoscut si cand doar cateva picaturi de ploaie ne picura in suflet iubirea...