Au trecut atatea zile de cand narile mele nu mai sunt gadilate de mirosul tau,de cand buzele noastre nu s-au mai atins si mai ales de cand gustul tau, s-a pierdut...Sunt atatea zile amare, de cand nu am mai simtit imbratisarea ta seara inainte de culcare,de cand nu am mai simtit acei fiori atat de fierbinti si de cand diminetile,imi beau cafeaua fugitiv...Sunt acasa,intr-o casa atat de straina mie acum, dar mai ales, atat de pustie fara TINE! Nu am cum ignora sau uita,zilele cand ma "suparam" pentru ca ma prindeai instant,unde ma aflam,si ma sarutai pana ramaneam fara aer...pe atunci credeam ca este timp irosit,acum,imi doresc acele clipe...M-am intrebat in ultimul timp,daca TU m-ai vazut vreodata asa cum ma vad eu...m-am intrebat de atatea ori CE? iubesti la mine,CE? adori...oare ma percepi asa cum ma vad eu in oglinda sau vezi doar ce-ti doresti? Nu stiu...dar voi afla cu pretul de a ramane singura poate,tot restul zileleor mele...Am aflta doar ca te iubesc inainte de orice,am descoperit ca lipsa te ma doare...si ma doare crunt...si stiu ca fara tine nu pot fi EU!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu